Dosarul Hidro Prahova – Ghiță – Herțanu: Autoritățile organizează deturnări de fonduri dar lasă populația fără apă și canalizare

Iun 29th, 2015 | Categorie: Abuziv, Editorial

dd1Majoritatea românilor nu au acces la canalizare, iar peste 50% din localități deversează apele uzate direct în râuri, pentru că stațiile de epurare lipsesc. Acești parametri plasează România pe un loc rușinos la nivelul UE și aduc prejudicii greu de cuantificat în planul imaginii. Realitatea dură din teren ridică o întrebare extrem de simplă: de ce a rămas România într-un asemenea grad de subdezvoltare, în condițiile în care UE cofinanțează amenajarea de canalizări și stații de epurare cu sume uriașe?

Proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova“ este unul dintre cele mai importante derulate prin Fondul de Coeziune. Valoarea lui este de 200 de milioane de euro, din care 91% reprezintă fonduri europene. Proiectul este coordonat de Consiliul Județean Prahova, care pentru implementarea lui a decis să înființeze compania Hidro Prahova S.A., în care s-a asociat cu 29 de consilii locale din județ. Prin acest proiect, urma ca 210.000 de persoane din 8 aglomerații urbane și peste 10 orașe să beneficieze de apă potabilă de calitate superioară, sisteme de canalizare, branșarea la stațiile de epurare, modernizarea acestora din urmă și, acolo unde era cazul, construirea unor stații noi de pompare. Proiectul ar fi trebuit finalizat anul acesta, dar – deși a demarat în urmă cu cinci ani – este extrem de mult întârziat.

Să deturnăm cu talent

În orașe precum Sinaia sau Bușteni nu s-a realizat nici o lucrare, în timp ce la Azuga șantierul este într-o fază incipientă, deși fondurile europene alocate pentru regiunea Sinaia se ridică la 30 milioane de euro. Cea mai mare parte a acestei sume va fi cel mai probabil pierdută. Vicepreședintele Consiliului Județean, Radu Ionescu: „Din estimările noastre, va fi gata un singur proiect, cel de la Băicoi. Restul, între 50 şi 80%. Marea problemă a acestor contracte o constituie staţiile de epurare. Constructorii români nu ştiu să facă staţii la nivel european. E o chestie foarte rea că la Buşteni, Sinaia sau Câmpina nu se lucrează“. Din estimările noastre – după ce am verificat în teren stadiul lucrărilor în cele mai importante orașe –, chiar și procentul de 50% pentru finalizarea proiectului cu fonduri europene este complet nerealist.

Dacă autoritățile județene s-au dovedit incapabile să demareze lucrările plătite din fonduri europene, au permis – cu complictatea unor oameni politici – deturnarea unei părți din sumele de bani deja atrase de la Bruxelles. Astfel, pe componenta Comarnic a acestui proiect, anchetatorii au anunțat că Sebastian Ghiţă s-a folosit de funcţia de deputat pentru a-l determina pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăţi către firma SC Grossman Engineering Group SRL. În acest dosar de deturnare de fonduri cu un prejudiciu de 10 milioane de lei, la 18 februarie, Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost arestat preventiv. Președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, a fost pus sub control judiciar și este suspendat din funcție. Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările au fost sistate la sfârşitul anului trecut. Nici în celelalte localități, situația lucrărilor din cadrul proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova“ nu este mai bună.

Azuga. Suntem în grafic, dar nu prea

Pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare din aglomerarea urbană Sinaia, care cuprinde orașele Azuga, Bușteni, Sinaia, s-au alocat 30 milioane de euro, din care 27 milioane reprezintă fonduri europene. Lucrări se execută doar în Azuga, în condițiile în care banii europeni se mai pot folosi doar în acest an. Chiar și în stațiunea montană am întâlnit doar câțiva muncitori și utilaje care găureau străzile. Se vedeau conductele pentru extinderea canalizării. Viceprimarul localității ne-a primit cu ostilitate, acuzându-ne că nu avem date concrete și nu știm despre ce vorbim. Acesta a susținut, în schimb, că lucrările sunt în grafic, dar realitatea de pe teren îl contrazice. Într-un final, a recunoscut că nu s-au finalizat nici lucrările de extindere pentru canalizare, nici la canalul colector, iar la cele cinci stații de pompare prevăzute în proiect nu se lucrează.

Sinaia. Pe Valea Prahovei nu s-a finalizat nici o lucrare

ddLa Sinaia, viceprimarul Gheorghe Bădăran a fost foarte tranșant. „Nu s-a realizat nici o stație de pompare a apei (din cele 8 incluse în proiect). Nici la Sinaia, dar nici la Bușteni nu s-a lucrat la canalul colector, deoarece nu este finalizat nici la Azuga. În Sinaia și Bușteni nu s-a făcut nici o lucrare de canalizare (deși, potrivit proiectului, rețeaua de apă și canalizare ar trebui extinsă pe 70 de străzi, însumând peste 20 de kilometri – n.r.)“.  Mai grav este un alt aspect. Stația de epurare din Sinaia urma să fie modernizată, iar firma care a câștigat licitația a demolat unul dintre bazine, în vederea construirii unuia nou. Doar că zilele acestea firma în cauză și-a luat utilajele de pe șantier. Astfel, nu doar că stația de epurare nu a fost modernizată, dar a rămas să funcționeze cu doar două bazine din trei. „La stația de epurare s-a organizat șantierul anul trecut, dar nu au fost făcute lucrări efective decât de demolare și până la finalul anului nu va fi finalizată lucrarea de modernizare. Mai mult, firma care a câștigat contractul a concesionat lucrarea unei alte firme. Din ce știm noi, Hidro Prahova a decis să reia licitația la stația de epurare“, a explicat viceprimarul Gheorghe Bădăran.

Vicepreședintele CJ Prahova a afirmat că este la curent cu această problemă. „La Sinaia am reziliat contractul pentru stația de epurare. Acolo e şi o problemă cu DNA-ul“, a menționat Radu Ionescu.

Autoritățile locale se plâng că lipsurile acestui proiect sunt date și de comunicarea proastă cu cei de la Consiliul Județean, mai ales după descinderile făcute de procurori, dar și pentru că nu au nici un control față de constructori, care sunt răspunzători doar față de coordonatorul proiectului, respectiv CJ Prahova. „Hidro Prahova s-a înființat prin asocierea Consiliului Județean Prahova cu 29 de consilii locale, pentru a gestiona alimentarea cu apă și managementul apelor uzate din localitățile asociate. Noi am avut mai multe reticențe legate de crearea acestei societăți re­gionale, având dispute cu cei de la Consiliul Județean. Sursele noastre de apă sunt mai ieftine și nu ne dorim să subvenționăm – prin această alianță – prețul apei din alte zone. Acum ne-am apropiat de termenul de finalizare (în unele zone a fost depășit – n.r.) și în zona Văii Prahovei nu s-a realizat nimic nici pe componenta de canalizare, nici pe cea care privește canalul colector, nici pe partea cu stațiile de epurare. Când va expira termenul, se va încheia și finanțarea europeană. Acum, cu scandalurile astea, nici nu știm cu cine să discutăm la Hidro Prahova“, a menționat viceprimarul din Sinaia.

Contractul pentru extinderea sistemului de colectare a apelor în Azuga, Bușteni și Sinaia a fost semnat în septembrie 2014 și, potrivit portalului ph-online.ro,  avea o perioadă de execuție de un an și jumătate.

Firma câștigătoare se numește Tancrad, aceeași companie care apare într-un dosar de corupție al președintelui Consiliului Județean Brăila, Bunea Stancu. Acesta a fost reținut și apoi pus sub control judiciar pentru abuz în serviciu, după ce ar fi atribuit preferențial contracte de achiziții publice unor firme considerate a fi apropiate de PSD, fiind menționată și Tancrad.

Bușteni. 60 de străzi așteaptă canalizare

Primarul din Bușteni, Emanoil Savin, nu era la primărie și nu a putut delega pe nimeni să stea de vorbă cu noi. Secretara ne-a mărturisit că nu ne poate da informații; în schimb, la insistențele noastre legate de proiectele ce privesc canalizarea și stațiile de pompare, un angajat al primăriei a spus simplu: „Nu s-a făcut, dom’ne, nimic“. Lucru confirmat și de câțiva muncitori care schimbau bordurile și care ne-au precizat că lucrările de canalizare nu au fost începute în oraș deoarece se mai lucrează la Azuga, urmând ca abia după finalizarea acestora în respectiva localitate să se înceapă șantierul și la Bușteni. Trebuie spus că Azuga este cel mai nordic oraș al proiectului și probabil de aceea s-a decis începerea lucrărilor.

Câmpina. 60% din lucrare, fără bani europeni

Purtătorul de cuvânt al Primăriei din Câmpina, Mariana Pătrașcu, ne-a precizat că 14 iulie este data-limită de finalizare a proiectului demarat în acest oraș. „Suntem nemulțumiți, deoarece proiectul a fost terminat doar în procent de 40%. S-au apucat de muncă abia în 2014. Pe străzile principale nu au început deloc lucrările de canalizare și am înțeles că acest aspect se datorează faptului că trebuie multe avize de gaz și de la companii care extrag petrol. Lucrările sunt făcute doar pe străzile secundare, niciuna nu e funcțională. Despre existența reabilitării sau extinderii stației de epurare prevăzută în proiect nici nu poate fi vorba“, a menționat aceasta.

Urlați. La stația de epurare nu se lucrează efectiv

Primarul Marian Măchițescu a precizat că proiectul de canalizare este foarte aproape de a fi finalizat, iar probabil săptămânile viitoare se va face recepția: „Probleme sunt la stația de epurare, unde constructorii au vrut să schimbe proiectul, dar Uniunea Europeană nu a fost de acord. S-a început de o săptămână lucrul la stația de epurare, se lucrează din plin și termenul de finalizare a fost amânat din iunie anul acesta până în luna decembrie. Stadiul lucrării este sub 20%“.

Pe de altă parte, primarul din Vălenii de Munte, Florin Constantin, ne-a precizat că din cei 29 de kilometri de canalizare prevăzuți în proiect, s-au finalizat 22 și apoi se va trece și la finalizarea lucrărilor de la stația de epurare. “Nu suntem în grafic pentru că iarna nu e ca vara, dar în noiembrie vom finaliza.“

Din estimările noastre, va fi gata un singur proiect, cel de la Băicoi. Restul, între 50 şi 80 la sută. E o chestie foarte rea că la Buşteni, Sinaia sau Câmpina nu se lucrează.  O să merg să văd ce se întâmplă.“ Radu Ionescu, vicepreședinte CJ Prahova

Cum deturnau Ghiță și cumnatul lui Ponta fondurile europene

Proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova“ a intrat în atenția presei atunci când procurorii au stabilit că pe componenta Comarnic au fost deturnate fonduri europene.  Potrivit anchetatorilor, deputații Sebastian Ghiţă și Vlad Cosma, dar şi președintele  Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte cumnatul premierului – Iulian Herţanu – ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape 10 milioane de euro. Procurorii susţin că, în perioada 2011-2015, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai SC Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL-
SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic.

De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi. Procurorii mai arată că Sebastian Ghiță s-a folosit inclusiv de funcţia de deputat pe care o deţine din anul 2012, în încercarea de a-l determina pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova să efectueze plăţi către SC Grossman Engineering Group SRL în condiţii de nelegalitate şi în contextul în care urma să încaseze, din cuantumul acestor plăţi, comisionul stabilit pentru traficul de influenţă exercitat în favoarea agentului economic arătat.

Sancțiuni europene dure

În momentul în care România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, statul şi-a asumat obligaţia ca până în 2015 toate localităţile cu peste două mii de locuitori să beneficieze de apă curentă la un preţ decent, canalizare şi staţii de epurare. Fostul ministru al Afacerilor Europene Leonard Orban a explicat pentru RL ce riscă România în cazul în care nu își îndeplinește această obligație: “În ceea ce priveşte apa, canalul şi staţiile de epurare, există posibilitatea unei proceduri de infringement. Dacă lucrările nu vor fi gata, vom primi o somaţie şi vom fi verificaţi de către Comisia Juridică a Uniunii Europene. În cazul în care nu vom aduce lucrurile la forma promisă, există posibilitatea ca statul să primească o amendă iniţială şi plata unei penalizări zilnice până la finalizarea obligaţiilor“.

La rândul său, vicepreședintele Consiliului Județean, Radu Ionescu, susține că “banii nu se vor pierde.  Se poate face fazare , adică mutarea procentelor  nerealizate în următorul exerciţiu bugetar al UE. Acum am trimis la Guvern o hârtie prin care cerem ca ce rămâne neexecutat să fie trecut în următorul exerciţiu bugetar. Numai că nici Guvernul nu ştie să facă asta. Săptămâna viitoare o să meargă cineva de la guvern la Comisia Europeană  să ne înveţe cum să procedăm pentru că România a pierdut sau este pe cale să piardă toate proiectele pe mediu şi transporturi. Vorbim de proiecte mari, de peste o sută de milioane de euro, dar din nici unul nu este finalizat. Iar suma totală este de miliarde de euro“.

Reprezentanții Hidro Prahova au evitat să comenteze pe marginea acestui subiect.

De Petrică Răchită, Petre Bădică

 
Tags: , , , , , , , , ,

Leave a Comment

CAPTCHA
*