În Vestul Sălbatic, goana după aur revine la nivele superioare

Iul 24th, 2015 | Categorie: Ştiri

Au început Admiterile la Facultate, pentru anul 2015/2016. Dar sunt oare copiii patriei pregătiți să înfrunte toate aspectele realității?! Pentru că după multiple scandaluri sexuale, nereguli, acuzații probate de corupție, iluziile publicului interesat sunt pe terminate. Complicități diverse au fost relatate pe larg din Arad, Reșița, Craiova. Cei care vegheau asupra studiului ar fi fentat stabilirea piramidei valorilor autentice în schimbul unor avantaje oferite de agenți sub acoperire.

S-a ajuns la știri prezentate să justifice activitatea benefică a Parchetului General care va îndrepta tot soiul de nedreptăți, convingătoare pentru toți experimentatorii elevați la nivel universitar, confruntați cu un fenomen negativ.

 Ultima alarmă asupra metodei de corupere la Universitatea de Vest din Timișoara cade prost. Recent detaliat în presă a fost cazul unui preparator la Materia Informatică, mituit cu 300 de lei la examene. Suma este la jumătate din mita de 100 de euro sau/și aureturi “cumpărate la comun” – conform EVZ, necesară la Craiova unui medicinist să-și aranjeze un examen!

Mult căutată de absolvenții de liceu, Facultatea de Matematică-Informatică are așadar vizibile probleme de credibilizare. Anul trecut un alt flagrant în Vest cel de la Universitatea de Științe Agricole a agitat 3 zile mass media. După câteva luni a urmat dezavuarea cazuistică pe baza probelor incomplete la dosar.

Sunt o serie de premise de repovestit într-un context dificil, consecințe nepredictibile nici din anterioritate, cu șanse minime de eradicare în negura următorului deceniu. Au existat lozinci anticorupție între 1990-2000, o tăcere după 2000. Desigur chestiunea a revenit politică de stat în 2012, un ex prim-ministru cu valențe profesorale la ASE București a fost condamnat într-un eveniment transformat de publicitate TV, la oră de maximă audiență. Ca o butadă remarcăm, de atunci nivelele luptei anti-corupție (se) înfățișează zilnic (cu) fapte elocvente.

Loviturile anchetatorilor în aceste cazuri au proliferat neîncrederea în instituțiile de instruire a unor adulți. Calea urmată amenință în principiu validitatea învățământului superior. Se știe, oricum în educație bieții oameni sunt plătiți incredibil de prost pentru o calitate relativ bună a actului de învățământ universitar. O glumă de maxim umor gri în exemplul asistenței pe bani de la Timișoara, 300 lei la un salar de 1 400 de lei constituia un premiu de consolare. La o firmă mai serioasă respectivul ar fi luat 3 600 de lei/lună, iar mita care trebuia dată la rândul lui acolo ar fi fost de 200 de lei/ lună pentru o viață tihnită. Sacrificiul de a sta în învățământ înseamnă un minus de 2 000 lei/lună. Se vorbește încă dacă un sistem de meditații plătite intrat în legalitate ar cuantifica mai puțini nemulțumiți.

O altfel de importanță a spațiului trăirilor studențești

O poveste din anii ’90 când oamenii locului se (re)cunoșteau între ei, sună astăzi a scenariu de film tip <Once Upon A Time in …America >, unul cu gangsteri, desfășurat după prohibiția comunismului. Se face că în acei ani au fost câțiva băieți deșteptați de vremuri permisibile și de puternici ai zilei, care au calculat că 13 000 de studenți concentrați în zona universitară constituie o afacere (aproape) sigură în cel mai mare Campus din Banat. Niște oportuniști desigur au oferit o marfă, iar o parte a studenților s-au obișnuit cu ideea de a plăti alimente, haine, băutură și alte tipuri de peșcheșuri șmecherești, experimentând o nouă viață. Folosind grupuri de corupători(morali), versatili manipulatori și ambitioși au fost cointeresați să aducă pe cei mulți în situația de mituitori.

Dimensiunea serviciilor oferite a ajuns să depășească imaginația. Un amic (ne) povestea cum după ce a plasat o mită în mediul universitar la un nivel foarte jos, o lume întreagă a început să se poarte “bine” cu domnia-sa! Un probabil dispecer(at) de bune maniere ar fi făcut-dres în favoarea sa! După un timp în care nu a mai reînnoit mica-înțelegere, respectivul a remarcat că nu a mai ajuns să beneficieze de protecția “greu de înțeles”. Probabil “un cadou” trebuia reînnoit ! Este posibil ca însumarea din darul binefacerii omniprezente să fi ajuns pe intervale de timp nedefinit singura motivație a unui sistem social complet, chiar un “modus vivendi”. Grupul țintă al feluritelor afaceri s-a mărit constant dacă ar fi să comparăm cifrele din 2014, când doar Universitatea de Vest Timișoara anunța un număr record de 19 000 de studenți înmatriculați.

de Lucian MORAR

 

Leave a Comment

CAPTCHA
*