Decembrie 2015: comemorări şi reclasarea nelămuririlor

Dec 22nd, 2015 | Categorie: Ştiri
 

Cine a asistat la Comemorări oficiale ale Revoluţiei din Decembrie 1989 la Timişoara, ştie că nu a fost an în care acestea să nu se finalizeze cu o revendicare. Nimic surprinzător în Banat, unde există de un sfert de secol puţine prejudecăţi asupra a ce s-a greşit instituţional referitor la interpretarea evenimentului de început a schimbării sistemului politicosocial în România din 1989.   De fapt, populaţia locală a resimţit în masă încă din 1990 interesul unui aparat de supraveghere şi control, care a cules date din zeci de mii de declaraţii. Detalii ”cu cine,  de unde a ucis, maltratat  etc” au fost înscrise în mărturii ample, de neclasificat. Un motiv necesar de a se insista în demersuri de pedesire a unor adevăraţi vinovaţi.    
        
  ”Libertate doar de exprimare!”
 
De obicei, evenimentul insolit care transpare rapid opiniei publice din sălile de conferinţe ale Comemorărilor, sunt controverse între fracţiunile de revoluţionari. Haotice probleme deschise de aripi cu partizanate incerte,  soluţionate abstract de comentatorii mass media cu titulatura ”Scandal”. Un individ extrem de angoasat chiar şi la întrunirile celebrei ”Societăţi Timişoara”, părea a fi un ex primar al  oraşului , arhitectul Alămureanu. Acestuia i se reproşa frecvent  ”cum ar fi împărţit/{sau nu} dreptatea” în timpul mandatului său. Evident, bunurile, drepturile Asociaţilor de Revoluţionari, sunt {e}terne litigii şi substanţa din care rezultă  nemaipomenite  certuri, invective  în  şedinţa protocolară a Consiliului Local Timişoara, transmisă în direct  la radio şi televiziuni. Asupra a ce posedă revoluţionarii, împroprietăriţi şi scutiţi de impozite după 1990, eroii  vocali ai comemorărilor afirmă îndeobşte că {mai} există ”deocamdată un pic de libertate  de exprimare” iar activismul de viitor rămâne sensul democratizării şi liberalizării patriei, un deziderat lăudabil, dar neimplementat. În 2015, remarcatul acestui grup în ochii mass media a devenit Lorin Fortuna, unul din primii leaderi reinventaţi de  Revoluţie în 1989. Din felurite relatări de presă reiese că în 26 de ani de democraţie românească, respectivul ar fi devenit un ezoteric cu inamiciţii nepământene, cultivînd ambiţii de purificare sufletească. Planul ”Lorin Fortuna” de a face bine în 2016 pentru cetăţeni&{r}evoluţie pare a fi centrat pe ideea de a candida la şefia  primăriei Timişoara.             
         
   
 Invitaţi de seamă 
 
După ce în Decembrie 2014, preşedintele ales, Klaus Iohannis a participat activ, inclusiv  la momentul aprinderii de candele din Piața Victoriei din Timișoara, Istoria Comemorărilor a consemnat o revenire în 2015. De data aceasta Emil Constantinescu, preşedinte al României între anii 1996-2000, a exprimat binecunoscuta sa compasiune pentru un popor mult încercat. 

Întro formă caracteristică, el a mai denotat o revoltă a unui public însemnat,  privind o chestiune nerezolvată corect de către actuali responsabili ai justiţiei. Cei  care au acţionat asupra clasării lămuririi unui eveniment  de  ”Decembrie 1989”, de glorie naţională românească au primit un avertisment şi o solicitare de îndreptare a situaţiei studierii Dosarelor Revoluţiei din Decembrie 1989 << Acum, noi, cei care am mai rămas, îmi doresc să ne reculegem cu gândul la cei care au murit în  Decembrie 1989. Au murit pentru libertatea lor, pentru libertatea noastră. . . Este important să îţi doreşti să trăieşti mai frumos. Ca intelectual, mi-am dedicat aceşti 26 de ani descoperirii, redactării şi promovării adevărului despre ceea ce a fost Revoluţia de la Timişoara şi din Bucureşti. Trebuie să exercităm o presiune puternică pentru ca dosarul Revoluţiei să fie în sfârşit finalizat. Ceea ce se întâmplă acum la Parchetul General este un abuz fără precedent. Emil Constantinescu, Timişoara , 16 Decembrie 2015.

de Lucian MORAR

 

Leave a Comment

CAPTCHA
*