China nouă şi mersul accelerat al Istoriei

Dec 4th, 2016 | Categorie: Controverse, Editorial

11Se profilează un viitor comun fără comparaţie cu trecutul în actuala configuraţie a Europei. Exegeţi de pe mapamond explică tranziţia relaţiilor europenilor cu chinezii, de la o relaţie complicată spre una accesibilă cu mecanisme rodate. Se dau şi sensurile  unei noi istorii decise de o diversitate hiperculturalizată necesară.

O elită conducătoare de sorginte filozofică marxistă va marca evoluţia în următorii 5 ani pentru câteva sute de milioane de oameni.

Nimic întâmplător primele semne de succes ale ofensivei concertate chineze în Europa sunt în zona fostului bloc al statelor comuniste.

Un “China Hub Culture” în relaţiile internaţionale

Profilul deschiderii Chinei ultimilor 20 de ani spre lume a fost susţinut temeinic de folosirea limbii engleze şi a tuturor ideilor tipice încercate de antreprenoriatul american pe pieţele din întreaga lume. Studenţi chinezi au studiat temeinic în Universităţile Americane, beneficiind de programe de burse generoase. La fel ca societatea Sud-Coreeană, un regim al savanţilor face paşi importanţi pentru propăşirea unei societăţi avansate tehnologic conduse {însă} cu măsuri forte de un partid unic, cel comunist, din capitala Beijing. Coliziunile din bariera culturală Euro-Asiatică sunt tot mai greu de perceput la nivelul Online, unde cele mai multe informaţii despre creşterea influenţei Chinei în Europa de Est transpar din spatele unor termeni  engleziţi de factori de mass-media care doresc o universalizare a mesajului comunicat publicului.

Nivelul fizic al cooperării cu europenii ar fi simplu de explicat. Există o strategie statuată prin acorduri bilaterale de a avea un distribuitor {“Hub”} de chinezărie asociat în afaceri, în fiecare ţară cointeresată.  A sunat suficient de ademenitor iar înmulţirea  adepţilor economiei politice de tip ChinaHub şi aliaţii Hub-beri Chino-Europeni ai bătrânului continent vor discuta în genere doar despre o stare de graţie a vreunui acord economic internaţional cu o mare putere. Despre o situaţie politică conflictuală deocamdată prin Europa de Est se vorbeşte deja “codat”,…,  dacă ar fi să {re}amintim de un etern conflict Euro – Asiatic al unor  State-Continent figurat de vizionarismul lui George Orwell în al său roman de ficţiune “1984”.

Iar după Europa de Est, planul pentru Europa de Vest  nu are cum “să nu {le} meargă mai bine!”

Pentru China, Europa este divizabilă pe grupuri de lucru. Primul – CEE16+1!

Este cert, din 2011 parteneriatul Chinei cu 16 ţări Central şi Est Europene a fost cuprins în marile planuri cincinale ale puterii de la Beijing. Cei redenumiţi CEE16+1   Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Montenegro, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia ar beneficia de un acord politic generic de ajutor reciproc, iar propaganda guvernelor implicate face uneori apel la un exerciţiu de imagine relatat de cele mai multe ori ca exotic de a introduce China cumva pe piaţa europeană. În fiecare an liderii acestor ţări se întâlnesc cu prim-ministrul Chinei, nivelul întrecerii socialiste la nivel european fiind evaluat aparent cum-se-cuvine de către chinezi. Pentru un succes de durată în afaceri planul a avut mai multe puncte de plecare.

Ungaria – primul experiment chinezesc de anvergură de economie socială-de-piaţă

Cel mai mare tapaj mass-media pentru relaţiile prea cordiale cu China s-a făcut în Ungaria. 2003 a marcat un eveniment de cotitură. O vizită la Beijing a prim-ministrului socialist Peter Medgyessy a fost taxată de opozantul Viktor Orban care înfiera pe atunci atitudinea de administrare a rolului preponderent de importator al părţii ungare.

Acum Viktor Orban face altceva. După 2008 anul marii crize economice care a aruncat ţara în recesiune şi 3 ani presăraţi de proiecte eşuate, prim-ministrul Ungariei

a înclinat steagul în 2010. Ungaria se regăseşte folosind filiera chineză de subfinanţare a propriilor proiecte şi vise, iar compromisul vizibil acceptat de conducerea de la Budapesta sunt  importurile din China în valoare de 4 miliarde de Euro într-un an. Cea mai mare fabrică a industriei chimice din Ungaria a avut nevoie de inovaţii şi capital chinezesc, schimbându-şi astfel proprietarul. A existat un an în care 89% din capitalul chinezesc alocat Zonei Europene CEE16+1 a fost gestionat pe relaţia Ungaria.

Cehia – poartă, punte, “trambulină” pentru China în Uniunea Europeană?

Cehia este o mai veche aspirantă la a produce lucruri de înaltă tehnicitate. Vizita unei numeroase delegaţii chineze la Praga a făcut valuri la momentul respectiv. Domenii precum nanotehnologii, medicina, automotive, aviaţia vor fi afectate de interesul asiaticilor. Cel mai probabil chiar şi formidabila lor industrie de armament a obţinut promisiuni de modernizare. Există o experienţă a firmelor ceheşti de a vinde produse de uz militaresc, este binecunoscut faptul că Skoda nu a fost numai o marcă de automobil.

Totuşi apariţiile preşedintelui Chinei Xi Jinping în presa cehă au fost însoţite de comentarii paradoxale. “A cumpărat China Republica Cehă?” , “China a inundat cu investiţii de miliarde economia Cehiei?”, “Cehia – un pod pentru China în Uniunea Europeană.” Totuşi Radio Praga a făcut  şi un comentariu asupra aspectelor negative rezultate dintr-o colaborare cu o democraţie populară neomologată încă de toate instituţiile internaţionale care veghează umanitatea. Relaţia cu Tibetul ocupat de China, problema dizidenţei internaţionale a lui Dalai Lama şi găsirea unei diferenţe ideologice în istoria anti-totalitarismului  din Cehia au fost simplu de explicat publicului.

Polonia. Varşovia un loc devenit tradiţional de a {contra}semna tratate!

Primul Ministru Chinei Wen Jiabao şi preşedintele Xi Jinping au fost oaspeţi ai centrului de Conferinţe Internaţionale din Varşovia, capitala Poloniei la interval de 4 ani. Pe 20 Iunie 2016 presa nota cum va fi încurajat comerţul polono-chinez, dupăîntâlnirea ceremonioasă a lui Xi Jinping cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. S-a semnat un nou acord de dezvoltare a infrastructurii, deoarece anteriorul tratat s-a dovedit a fi unul nefuncţional.

Reuniunile cu reprezentanţi ai statelor acordului CEE16+1 la Varşovia au fost notabile. În 2012 la prima mare conferinţă din capitala Poloniei, Wen Jiabao a făcut o promisiune de garantare a unei linii de credit de 10 miliarde de dolari pentru a întări şi a creşte influenţa investitorilor chinezi sustinuţi de Guvernul de la Beijing.  Însă nivelul cooperarii economice cu aceste state – CEE16 – indică un raport de 90% pe plus în dreptul chinezilor, an după an datoria europenilor din zona CEE16 către statul chinez crescând proporţional.

Bulgaria a primit cu bucurie noii investitori din Asia

Despre cum oraşele Burgas şi Plovdiv ar beneficia de un sprijin infrastructural presa de la Sofia a folosit aceleaşi noţiuni. Scopul Bulgariei de a deveni un “Hub Chinezesc de marfă în Uniunea Europeană” este lăudat de comentatori. Locuri de muncă, tehnologii şi “know-how” sunt marile aşteptări ale bulgarilor de la noul sistem de cooperare CEE16+1.

de Lucian MORAR

 

 
Tags: , , ,

Leave a Comment

CAPTCHA
*