Motivul refuzului lui Iohannis: Shhaideh a pierdut 2 milioane euro

Dec 28th, 2016 | Categorie: Controverse, Editorial

Comisia Europeană a respins în două rânduri să acorde bani pentru patru proiecte pe care Sevil Shhaideh le coordona din funcția de director al Asociației Euroregiunea Marea Neagră, instituție controlată de Nicușor Constantinescu.

La prima adunare generală, din 2008, baronul penal Nicușor Constantinescu a fost ales președintele Asociației Euroregiunea Marea Neagră (BSER), la care Consiliul Județean Constanța aderase încă de la constituire.

Asociația își propunea să fie ”un forum pentru cooperare între autoritățile locale și regionale din zona Mării Negre” (erau 14 membri din 5 state). Director executiv al Asociației Euroregiunea Marea Neagră a devenit, tot din 2008, Sevil Shhaideh. Semnătura acesteia apare, alături de cea a președintelui de atunci al CJ Constanța, Nicușor Constantinescu, pe mai multe documente de constituire sau de finanțare a unor activități ale asociației, așa cum „România liberă” a scris, în exclusivitate, încă de săptămâna trecută.

Cum intră banii la apă
la Constanța

La a doua (și ultima) adunare generală a Asociației Euroregiunea Marea Neagră, Nicușor Constantinescu a promis că asociația va realiza patru proiecte regionale în domeniul turismului, valorificării tradițiilor culturale și protecției mediului. Constantinescu a anunțat că valoarea totală a investiției este de 6 milioane de euro. Un an mai târziu, autoritățile constănțene reconfirmă intenția de a pune în practică aceste proiecte, revin cu mai multe detalii, dar și cu o valoare totală diminuată la 2,12 milioane euro.
Proiectele ar fi trebuit să fie implementate până în 2013, în cadrul programului European Neighbourhood Policy Instrument (ENPI) Black Sea, finanțat de Comisia Europeană. Obiectivele generale erau identificarea, conservarea, popularizarea și diseminarea tradițiilor și obiceiurilor din Marea Neagră.
Un prim proiect, în valoare de 249.000 euro, includea realizarea unor materiale de promovare și prezentare a diferitelor regiuni din bazinul Mării Negre și a tradițiilor lor. Proiectul centrelor de expertiză era cel mai scump (700.000 de euro) și trebuia încheiat într-un an. ”Meniul Mării Negre” trebuia implementat în 15 luni și prevedea pregătirea a 30 de bucătari-șefi în prepararea bucatelor specifice Mării Negre și organizarea unui festival culinar în Constanța. Valoarea: 486.000 de euro. Ultimul proiect, cel al croazierelor pe Marea Neagră, între România și Bulgaria, pentru început, ar fi trebuit să dureze un an. În 2010 se făceau studii de prefezabilitate și de marketing. Valoarea: 688.000 de euro.

Patru eșecuri din patru

De coordonarea efectivă a proiectelor s-a ocupat chiar Sevil Shhaideh, lucru pe care aceasta și l-a trecut și în CV. Timp de patru ani, până în 2012, Sevil Shhaideh a semnat numeroase acte ca director executiv al Asociației Euroregiunea Marea Neagră. Activitatea sa de manager al asociației a fost un eșec total, lucru care reiese dintr-un document al Consiliului Județean Constanța care arăta că niciunul din cele patru proiecte nu a fost pus în aplicare. Asta, deoarece Comisia Europeană a refuzat finanțarea lor în două rânduri.
Hotărârea 239 privind desemnarea reprezentantului Județului Constanța în cadrul adunării generale a Asociației Euroregiunea Mării Negre din 29 septembrie 2016 consemnează că “de la înființare și până în prezent au avut loc două adunări generale: prima la Constanța, pe 26 noiembrie 2008, și a doua la Varna, între 25 și 26 martie 2009. Ulterior, nu a mai avut loc nici o adunare generală, dar nu au fost nici alegeri. Sub Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2007-2013, Asociația Euroregiunea Marea Neagră a depus cereri pentru 4 proiecte (cele enumerate mai sus – n. redacției): Tradiții culturale la Marea Neagră, Studii necesare inițierii proiectului Croazieră la Marea Neagră, rețea de centre de expertiză Marea Neagră și Meniul Mării Negre. Toate cele patru propuneri au fost respinse atât la primul apel (2009), cât și la al doilea (2011). ”Președinția Asociației Euroregiunea Marea Neagră este deținută în prezent de Consiliul Județean Constanța, respectiv de domnul Constantinescu Nicușor Daniel. Ulterior datei de 3 februarie 2015, Nicușor Constantinescu a fost suspendat din funcția de președinte al CJ Constanța și, implicit, din funcția de președinte al asociației”, se arată în documentul consultat de RL.
Interesant este că, potrivit art. 38, lit. a din statutul asociației, aceasta ”se dizolvă dacă este imposibil să se atingă scopul pentru care a fost constituită”. Deși obiectivele nu au fost îndeplinite, asociația a continuat să existe. Din documentul mai sus citat reiese că persoana desemnată să reprezinte CJ Constanța este, acum, Marian Iordache, fostul primar din Medgidia, actualmente consilier județean PNL.

SF-urile doamnei Shhaideh

Cele patru proiecte asumate și ratate de directorul executiv al asociației, Sevil Shhaideh, în tandem cu președintele CJ Constanța, Nicușor Constantinescu, sunt – la opt ani distanță de la anunțarea lor – simple vise. Unele sunt aproape de domeniul fantasticului.
Croazierele în Marea Neagră nu au fost niciodată viabile, cel puțin economic. Între Constanța și Varna distanța poate fi parcursă pe șosea în mai puțin de două ore. S-a pus la un moment dat problema unor curse de ferry-boat spre Turcia și Georgia, care ar fi putut fi rentabile economic, dar și aceste inițiative au murit repede. Singurele croaziere adevărate în Marea Neagră au fost organizate din 2013, după o pauză de 70 de ani, de compania MSC, deținută de o familie privată din Italia. Și aceste croaziere au loc din ce în ce mai rar, pentru că Marea Neagră a devenit un loc mai puțin frecventabil pentru turiști, din cauza problemelor din Crimeea și chiar Turcia. Asociația Litoral – Delta Dunării a promis, la rândul ei, acum câțiva ani, croaziere spre Grecia, dar și acest proiect a murit în fașă. Specialiștii consultați de „România liberă” spun că Marea Neagră este una care nu se pretează pentru croaziere cu ambarcațiuni mici, din cauza valurilor care produc disconfort pasagerilor. O mare mai agitată și mai imprevizibilă ca altele. Nici celelalte proiecte nu au fost duse la îndeplinire. În ciuda eforturilor noastre îndelungate de a găsi orice urmă a acestora, chiar și în mediul online, nu am reușit.
Sevil Shaiddeh a înregistrat un eșec răsunător ca manager pentru patru proiecte refuzate de la finanțare. În acest context, e greu de crezut că propunerea PSD-ALDE pentru funcția de premier ar putea manageria o chestiune mult mai complicată, și anume România.

Mulțumiri din inimă domnului Nicușor
„România liberă” a scris, săptămâna trecută, în exclusivitate, despre faptul că premierul propus de PSD a semnat pentru alocarea a zeci de mii de euro din banii constănțenilor pentru a-l înscăuna pe fostul baron local Nicușor Constantinescu în funcția de șef al unei asociații care nu a derulat niciun proiect de anvergură. Chiar dacă eficiența Asociației Euroregiunea Marea Neagră a fost zero, Sevil Shaiddeh a fost de acord cu deblocarea sumei de 100.000 lei pentru organizarea primei adunări generale a asociației, unde Constantinescu a fost desemnat președinte. Evenimentul s-a desfășurat la Hotelul Malibu în 2008. Astfel, cea mai mare parte din cei 100.000 de lei alocați evenimentului a ajuns la firma omului de afaceri Costică Zelcă, un apropiat al lui Nicușor Constantinescu, proprietarul Hotelului Malibu de la intrarea în stațiunea Mamaia. În acest an, Zelcă a fost condamnat, în primă instanță, la cinci ani de închisoare, într-un dosar în care Constantinescu a primit 15 ani referitor la plăți ilegale pe care le-ar fi făcut CJ către firma lui Zelcă. În programul alcătuit pentru delegația străină a fost inclusă și o cină festivă la Hotelul Flora din Mamaia, controlat de Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. Pentru organizarea acestei chermeze care, de altfel, nu a avut alte urmări practice decât umflarea orgoliului baronului condamnat al PSD, Nicușor Constantinescu, au plătit constănțenii.
Potrivit unui act semnat tot de către directorul executiv al asociației, Sevil Shhaideh, cotizația pe care CJ Constanța, în calitate de membru al asociației, trebuia să o plătească acesteia era în sumă de 7.151 euro pe an și trebuia achitată, proporțional, de fiecare locuitor al județului.

de Petre Bădică, Cristi Hagi

Articol apărut și în Romania liberă

 

Leave a Comment

CAPTCHA
*