Escaldarea populismului: cum a prins Soros la români

Mai 2nd, 2017 | Categorie: Editorial

L-am invitat pe istoricul Cristian Vasile la o dezbatere care își propune să răspundă la întrebarea: sunt democrația occidentală și sistemul său de valori puse în pericol de ascensiunea populismului naționalism și de manipularea informațională?

„Cred că asistăm la un recul al democraţiei şi acest aspect este cu atât mai grav cu cât el se vădeşte inclusiv în patrii ale democraţiei liberale precum Marea Britanie (votul pentru Brexit) şi Statele Unite (alegerea ca preşedinte a lui Donald Trump).

Este şi o criză a partidelor tradiţionale care se combină cu ascensiunea populismului (etnocratic). Probabil că în acest moment, analizând aceste tendinţe, putem concede că în 2017 nu va mai fi o foarte mare surpriză victoria în Franţa a doamnei Marine Le Pen.

Nu este corect politic (şi nici corect, ca atare) să vorbim despre un <> al electoratului. Cred că nu mă îndepărtez prea mult de adevăr dacă spun că există o rupere a legăturilor acestui electorat atât cu un benefic <> politic, cât şi cu importanţi vectori mediatici, adică analişti/comentatori/ziarişti echilibraţi, cu presa de bun simţ care a avertizat din timp în privinţa derivei naţionaliste, izolaţioniste, protecţioniste, xenofobe, uneori antisemite (vezi anti-Sorosismul). În general este vorba despre pericolul populismului (şi nu a oricăruia, ci a aceluia etnocratic) care începe să erodeze întreaga lume democratică, fie că ne referim la continentul american, fie la Europa. Deocamdată nu văd o soluţie imediată. Sigur că vocea acestui electorat trebuie ascultată şi înţeleasă. El trebuie educat şi convins că există şi o opţiune moderată, constructivă, dezirabilă. Dar mai ales trebuie încurajate participarea politică şi încrederea în partidele democratice. Democraţia se face cu partide. Pare un truism, dar trebuie să reamintim mereu această banalitate. Mă tem că nu putem apela cu succes la exemple din istorie. Trebuie să inovăm.

Este foarte comod să spunem că electoratul românesc a validat în mod nu tocmai responsabil (prin absenteism şi prin vot nechibzuit) anti-Sorosismul, politicienii cu probleme penale, lipsa de integritate. Dacă ne limităm doar la o astfel de constatare, pierdem din vedere esenţialul, adică dezastrul politic, moral şi electoral de care se face vinovată conducerea Partidului Naţional Liberal (uneori cu concursul preşedintelui ţării, care a făcut o proastă alegere în ceea ce priveşte anumiţi consilieri). Diriguitorii PNL au mizat pe politicieni lipsiţi de integritate (acuzaţi de plagiat, cu averi acumulate în circumstanţe neclare etc.), ba mai mult ei au devenit factori de decizie în partid. La alegerile locale au învestit în mod aproape iraţional şi sinucigaş într-un personaj asociat cu naţionalismul ortodoxist, înstrăinându-şi o parte însemnată din electoratul bucureştean, care avea să îi boicoteze şi la alegerile parlamentare. Acum devine din ce în ce mai clar că nu a fost vorba doar de o pierdere a acestui electorat în favoarea USR. Mulţi s-au abţinut de la vot, au devenit dezinteresaţi de viaţa politică, şi-au anulat votul etc.

PNL a mizat pe naţionalism când nu trebuia, apoi s-a asociat în mod straniu cu Coaliţia pentru Familie, validând indirect un discurs homofob, nu tocmai bine văzut de o parte din electoratul său tânar şi urban (pe care şi l-au înstrăinat constant în beneficiul concurenţei politice). Unii comentatori şi diverşi consultanţi au atras atenţia liberalilor că fac rău, dar ei au persistat în eroare. Nu au câştigat absolut nimic cu acest discurs „profamilist“; cred că niciun elector creştin (ortodox, baptist, neoprotestant în general) nu a percutat la această bruscă virare spre tradiţie, identitate, familie (tradiţională). Mărturie stă catastrofa electorală a PNL în zona de vest a ţării (Arad, Bihor, Timiş). PNL trebuie să admită că nu poate concura cu PSD pentru atragerea acestui tip de electorat; în schimb, merită să îşi menţină (de fapt, să îşi recâştige) alegătorii din mediile urbane, tinere, educate, prooccidentale şi care nu admit instrumentalizarea valorilor creştine.

În România, mă tem că, involuntar, câţiva intelectuali publici, care nu au nicio legătură cu PSD/ALDE/PRU, au pregătit acest teren al populismului prin declaraţii cumva pripite (împotriva corectitudinii politice, a refugiaţilor, confundaţi cu migranţii ş.a.m.d.), afirmaţii vădind un conservatorism vetust, exploatate perfid de propaganda partinică şi ortodoxistă. O parte a audienţei a perceput acest gen de discurs ca pe o validare intelectuală. Iar atunci când anti-Sorosismul a început să fie rostogolit, el a prins şi în astfel de medii, pregătite de afirmaţii radicale anterioare”.

Cristian Vasile este istoric și autorul mai multor cărți despre viața în comunism.

Articol apărut și în România liberă.

 
Tags: , , , , , ,

Leave a Comment

CAPTCHA
*