Un calculator fără net pe școală

Oct 9th, 2017 | Categorie: Ştiri

Studiul intitulat „Investiţie în educaţia copiilor din mediul rural“ arată existența unui decalaj semnificativ între nivelul de pregătire al elevilor care învață la oraș și, respectiv, al celor de la sate.

 

Unul dintre cele mai interesante aspecte reiese din comparația rural-citadin. Media notelor la Evaluarea Naţională în şcolile rurale este de 5,54 (faţă de 6,33 în şcolile urbane). Paradoxal, media mediilor claselor V-VIII ale elevilor din şcoli rurale este de 8,39 (faţă de 8,28, media obţinută de elevii şcolilor urbane).

Explicația rezidă din faptul că există o tendinţă a profesorilor de a supraevalua elevii din şcolile rurale atunci când îi notează la clasă. De altfel, aproape 40% din rezultatele obţinute la Evaluarea Națională de candidaţii şcolilor din mediul rural sunt sub 5.

Greul începe la liceu

Una din zece școli de la sate și comune nu reușește să treacă în clasa a V-a cu toți elevii preluați la debutul în ciclul primar. Peste jumătate din școlile din mediul rural pierd elevi după primele opt clase. Cuprinderea integrală a absolvenţilor de gimnaziu în liceu a fost identificată în patru din zece unităţi respondente (40,3%), arată studiul.

Cele mai multe situaţii de abandon se găsesc în cazul liceelor, dintre care doar puţin peste un sfert (26,3%) nu se confruntă cu astfel de cazuri, iar aproape o treime (31,7%) au până la 5% cazuri de abandon.

O săptămână elevii își iau liber

În ceea ce privește absenteismul de la ore, acesta apare cel mai des tot în învăţământul liceal. Regiunea București-Ilfov are cele mai slabe rezultate privind prezența la ore, cu o medie anuală de absențe de peste 32 ore/elev. Studiul a constatat un absenteism mediu de 22,5 ore/elev, reprezentând aproape o săptămână de absentare de la cursuri de către toţi elevii şcolii.

Cazuri de repetenţie sunt semnalate de şapte din zece unităţi din mediul rural. Regiunea Centru – județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu – are cel mai mare procent de repetenție. În ceea ce privește proveniența elevilor din familii dezavantajate economic, două treimi (62,6%) din unităţile de învățământ au elevi cu dosar de bursă socială, elevi instituţionalizaţi sau elevi aflați în plasament. Peste 15% din unităţi au semnalat nevoi privind îmbunătățirea dotării spațiului școlar, procentul cel mai ridicat fiind înregistrat în zona Sud Vest-Oltenia, unde mai mult de un sfert din unităţi (27,8%) au nevoie de astfel de intervenţii.

Drumul lung spre școală

Peste 18% din cei care au răspuns la chestionare au menţionat şcoala ca fiind -situată într-o zonă cu probleme de acces. Timpul mediu de parcurs distanţa casă-şcoală este de aproximativ 20 de minute, fiind cuprins între 15 (în 60% din unităţi) şi 90 de minute.

Condiţiile s-au referit la calitatea căilor de acces în contextul unui drum cu pericole (zone izolate, treceri prin pădure, treceri de căi ferate sau drumuri intens circulate, căi de acces dependente de starea vremii etc.) şi al prezenţei unor mijloace de transport. Centralizând situaţiile, a rezultat un număr de 390 de unităţi (15% din unităţile evaluate) cu nevoi privind dotarea spaţiului şcolar. În doar 72% din grădiniţe instalaţiile sanitare sunt -adaptate vârstei copiilor.

Problema dotării cu tehnologie este extrem de acută. Raportat la efectivele şcolare, se constată că un sfert din unităţi dispun de câte un computer pentru fiecare clasă medie de elevi, iar aproape jumătate din unităţi dispun de două computere pe clasă.

Un număr important de unităţi reclamă că sunt lipsite de conexiune la internet, probabil din cauza infrastructurii locale. În privinţa răspunsurilor elevilor, autorii studiului au putut constata că, din totalul eşantionului, 78% dintre elevi au acces la un calculator, 70% având acces la calculatorul şcolii. 70% dintre elevi doresc activităţi de învăţare în care să folosească mijloace moderne, în antiteză cu 18% care preferă mijloacele clasice de predare.

Elevii de la țară, de trei ori mai slabi decât orășenii

Studiul arată că un factor îngrijorător este constituit de diferenţa semnificativă (de peste 2 ani) între nivelul mediu de educaţie a părinţilor (9,74 ani în mediul rural, faţă de 12,1 în mediul urban), cu o diferenţă foarte mare în privinţa proporţiei părinţilor cu studii superioare: 0,7% în mediul rural, faţă de 18% în mediul urban.

Așa se pot explica diferențele între rezultatele la Evaluarea Naţională de la finele clasei a VIII-a. Nivelul mediu de performanţă în mediul rural este mai mic cu peste un punct faţă de mediul urban. Procentul elevilor care au obţinut medii sub 5 este de trei ori mai mare în mediul rural (18%, faţă de 6% în urban). Procentul mediilor de peste 8 este de 20 de ori mai mare în mediul urban (25,9%) faţă de mediul rural (1,3%).

Mii de chestionare completate

Studiul „Investiţie în educaţia copiilor din mediul rural“, realizat de Fundația World Vision România, în perioada februarie-iulie, la iniţiativa şi cu finanţarea Fundaţiei Vodafone România, a vizat analiza cantitativă şi calitativă a educaţiei copiilor din mediul rural şi impactul sărăciei asupra sistemului educațional.

Studiul a acoperit 2.591 de unităţi de învăţământ (din 3.057 existente) din mediul rural, ceea ce reprezintă peste 80% din şcolile gimnaziale, liceele şi şcolile profesionale existente în acest mediu. Studiul a fost efectuat pe baza datelor oferite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar și a răspunsurilor obţinute la chestionarele aplicate unui număr de peste 3.000 de cadre didactice şi peste 750 de elevi din mediul rural.

 
Tags: , ,

Leave a Comment

CAPTCHA
*